Bronsita este o inflamatie acuta a cailor respiratorii din plamani. Aceasta se produce atunci cand traheea si bronhiile mari si mici (caile respiratorii), de la nivelul plamanilor devin inflamate, din cauza infectiilor sau iritatilor.

Tusea este un reflex care functioneaza pentru a sterge secretiile din plamani. Adesea disconfortul provocat de o tuse severa conduce o persoana catre solicitarea de tratament medical. Atat adultii si copiii pot face bronsita.

Simptomele sunt similare pentru ambele cazuri indiferent de varsta celui blonav. Sugarii fac de obicei bronsiolita, care implica folosirea lenta a cailor respiratorii si provoaca simptome similare astmului. Bronsita astmatica apare atunci cand astmul bronsic si bronsita coexista in acelasi organism. Astmul este o inflamatie a cailor respiratorii care duce la o restrangere a musculaturii din jurul cailor respiratorii si respectiv umflarea lor. In combinatie cu inflamatia mucoasei interioare cailor respiratorii si a productiei de mucus acest lucru poate duce la respiratie inceata, severa sau dificultati de respirare.

Cauzele aparitiei bronsitei

Bronsita apare cel mai adesea in timpul sezonului rece si in timpul sezonului gripal, de obicei insotita de o infectie respiratorie superioara. - Mai multe virusuri cauzeaza bronsita, inclusiv virusurile A si B, denumite in mod obisnuit ca "gripa". - O serie de bacterii sunt cunoscute pentru ca provoaca bronsita, cum ar fi "Mycoplasma Pneumoniae". - Bronsita poate aparea atunci cand o persoana inhaleaza gaze iritante sau prea mult praf. Solventi chimici si inclusiv fumul de tutun pot duce in timp la aparitia bronsitei acute. Persoanele care sunt cele mai supuse riscului de a dezvolta bronsita, sunt in special persoanele in varsta, persoanele cu un sistem imunitar slabit, fumatorii si in general orice persoana care se expune in mod repetat la factorii ce provoaca iritatii la nivel pulmonar. Simptomele de bronsita acuta apar de obicei la 3 sau 4 zile dupa o infectie respiratorie superioara, cum ar fi o raceala sau gripa. Simptomele de obicei includ: - O tuse, care este principalul simptom al bronsitei acuta. Aceasta poate fi uscata in fazele de inceput (nu produce mucus), si dupa cateva zile poate aduce mucusul de la plamani (tuse productiva). Mucusul poate fi limpede, galben sau verde. Uneori mici pete de sange pot fi prezente in mucus. - O febra usoara, de obicei mai mult de 38 de grade Celsius. Aceasta febra poate indica si o posibila pneumonie. - O senzatie generala de oboseala. - O senzatie de constrictie, arsura, sau durere adanca in piept sub stern care de obicei se intensifica atunci cand respirati adanc sau tusiti. - Respiratie cu fluierat, zgomote (respiratie suieratoare), in special in timpul unui efort fizic. - Raguseala.

  Gripa este o infectie a nasului, gatului si a plamanilor. Gripa A apare de obicei intre inceputul iernii si inceputul primaverii. Gripa B poate aparea in orice moment al anului. Poate va suna cunoscut, H1N1, sau gripa porcina, este de asemenea un alt tip de gripa. Cei mai multi oameni se imbolnavesc de gripa atunci cand respira picaturile mici transmise de la tusea sau stranutul unei persoane care are deja gripa.

Este, de asemenea raspandita chiar si atunci cand atingeti un obiect care contine virusul pe el si daca duceti mana la gura, nas, sau ochii va veti infecta si dumneavoastra.. Simptomele apar cu 1 - 7 zile mai tarziu (de obicei in termen de 2 - 3 zile). Gripa se raspandeste cu usurinta atat de la om la om cat si in organismul intern. Ea loveste de multe ori si poate infecta chiar si o comunitate deodata. Elevii sau persoanele care lucreaza intr-un colectiv se imbolnavesc in termen de 2 sau 3 saptamani de la sosirea gripei printr-un purtator in locul pe care il frecventeaza periodic (la scoala sau la locul de munca). Uneori, oamenii confunda raceala si gripa.    Au si motive, marea majoritatea a simptomelor sunt identice in ambele cazuri. In general un om raceste de mai multe ori pe an insa organismul lui devine gripat o data la cativa ani. Din propozitia anterioara reiese o diferenta intre cele doua afectiuni, ci anume ca raceala apare cu o frecventa mai mare decat gripa. Gripa incepe de obicei repede iar printre primele simptome apare o febra intre 38 si 39 de grade Celsius (un adult are de obicei o febra mai mica decat un copil).

Simptomele gripei

Alte simptome comune includ: - Frisoane - Ameteala - Durere de cap - Lipsa de energie - Greata si varsaturi Intre ziua 2 si ziua a 4 a bolii, febra si simptomele se amelioreaza usor dand senzatia ca gripa incepe sa dispara. Apoi, simptome respiratorii incepe sa se intensifice. Cele mai multe persoane dezvolta o durere în gat si dureri de cap. Nasul infundat si stranutul periodic sunt simptome comune ce apar la toata lumea. Aceste simptome (in afara de tuse) dispar de obicei in 4 - 7 zile. Uneori, febra poate sa revina daca gripa va intoarce, iar acest lucru se intampla atunci cand dupa ce observati ca va simtiti mai bine in zilele 2 - 4 incetati tratamentul. Tusea si senzatia de oboseala pot dura si saptamani. De asemenea la unele persoane apare ca simptom si lipsa de pofta de mancare. Din gripa prin agravare se poate face astm, poate produce probleme respiratorii, dar si de alte boli ce va afecteaza pe termen lung si au urmari si simptome mult mai grave decat ale gripei.

Ce este osteomielita

Osteomielita este o infectie acuta sau cronica osoasa. Osteomielita mai este si termenul medical folosit pentru a numi o infecţie dintr-un os. Infectiile pot ajunge la os in urma unei calatorii prin vasele de sange sau pot proveni din raspandirea de la un tesut din jur. Osteomielita poate incepe chiar din os (fara a ajunge acolo din alta parte) din cauza unei vatamari a tesuturilor care au permis intrarea germenilor in zona afectata. Osteomielita este diferentiata in doua categorii principale, bazate pe modul in care organismele infectioase intra in os (mecanismul de infectie). In osteomielita hematogena, bacteriile intra direct prin vasele de sange. De cealalta parte osul poate fi afectat de bacterii direct prin dezvoltarea unei infectii interne.

Ce factori cauzeaza osteomielita

Aceasta infectie osoasa poate fi cauzata de bacterii sau ciuperci. Bacteriile infectioase evolueaza boala in timp si se extind prin sange la alte parti ale corpului aflate in apropiere.

Care sunt simptomele?

*Daca aveti vreunul dintre simptomele de mai jos faceti o vizita la medicul de familie. - Durere la nivelul osului infectat - Febra - Disconfort general - Stare de rau - Umflarea zonei infectate - Inrosirea zonei infectate - Greturi Alte simptome care pot fi asociate cu aceasta afectiune - Frisoane - Transpiratie excesiva - Dureri de spate - Umflarea gleznelor sau a picioarelor

Complicatii

Atunci cand osul este infectat se produce puroi, care poate duce la crearea unui abces (abces = colectare de puroi intr-o zona inchisa de tesuturile apropiate). Abcesul opreste din aprovizionarea cu sange la nivelul osului, iar lipsa sangelui sau insuficienta lui pot duce la o complicatie numita osteomielita cronica. Aceasta infectie cronica poate aparea in ani daca nu se actioneaza la timp cu tratamentele de prevenire. Alte complicatii includ: - Amputarea zonei infectate - Raspandirea infectiei in intreg organismul - Probleme majore de circulatie a sangelui

Factorii de risc

Oasele voastre sunt in mod normal si natural rezistente la infectii. Ca osteomielita sa apara trebuie sa fi trecut printr-o situatie neplacuta care sa v-a fi vulnerabilizat oasele. Altfel organismul uman poate face fata acestor infectii.

Cand e bine sa mergeti la un medic

Medicul dvs. de familie va sti cel mai bine cum sa procedeze cu problema dvs. si va putea aplica tratamentele necesare daca prezentati simptome de osteomielita sau daca boala nu raspunde la tratamentele deja aplicate.

Preveniti complicatiile sau preveniti aparitia bolii complet

Aveti grija de sanatatea dumneavoastra! Ca sa nu aveti complicatii este recomandat ca la simpla prezenta a unui simptom din lista de mai sus sa mergeti la medic. De asemenea daca v-ati tinut departe de factorii care vatameaza osul precum cazaturile sau rupturile aveti sanse mici sa prezentati aceasta afectiune osoasa.

Polifenolii au o mare varietate de functii biologice, incluzand antioxidanta, anti-inflamatorie si anti-cancerigena. Resveratrolul este un compus fitoalexin polifenolic prezent in diverse plante, inclusiv in struguri, fructe de padure si alune. Evidentele indica efectele benefice in sistemele neurologice, hepatice si cardiovasculare. S-a raportat de asemenea ca are proprietati anti-cancer, anti-micotice si anti-bacteriene.

S-a investigat de asemenea efectul consumului de resveratrol asupra mortalitatii induse de alcool si a leziunilor ficatului la soareci.

Soarecii au fost impartiti in patru grupe. Intoxicatia cronica cu alcool a fost indusa progresiv administrandu-se alcool in apa de baut pana la 40%. Soarecilor carora li s-a administrat resveratrolul au primit 10mg/ml in apa de baut. Animalele au primit alimentatia standard. A fost facuta o evaluare histologica ale afectiunilor ficatului, iar supravietuirea printre animale a avut un numar record. Studiile au fost facute in urma cercetarilor anterioare ce au aratat ca alcoolul inhiba doua molecule care joaca un rol important in semnalarea depunerilor de grasimi pe ficat. Cand acestea sunt inactive este posibila acumularea de grasimi.